la joaca :)

Hello tuturor !
Nu am mai scris de ceva vreme, mai exact din ajunul Anului Nou. O sa ma 'scot' zicand ca sunt foarte ocupata si efectiv nu am timp sa ma asez sa scriu cateva randuri :). Voi nu va suparati pe mine, stiu asta :)
O sa povestesc acum cam ce-am mai facut in ultima vreme,in ordinea in care imi vin in minte diferitele momente.
De vreo luna am inceput sa frecventez un loc interesant, un spatiu de joaca aflat chiar langa blocul unde locuim (spre bucuria alor mei cred..ca nu au de mers mult prin frig, si oricum ne e destul de usor sa ne pornim incolo fiind asa aproape).
Acolo imi petrec unele dupamese jucandu-ma cu copiii-cand apar (uneori suntem chiar numai noi, adica mami, tati si cu mine), ma mai dau cu un calut pe roti, pe un balansoar in forma de melc cantand fericita 'hinta palinta!', ma catzar pe scarile de la un topogan, iar cand ajung in varf zic 'opa!', asta insemnand ca vreau jos, deci nu ma dau pe el. Pentru mine scarile sunt tot farmecul :).
Uneori ma urc in trambulina din aia de tre' sa sari in ea si pici in cur (de fapt cineva tre sa miste de salteaua aia pentru ca eu inca nu stiu sa sar singura).
Plimb cat e spatiul de mare un catel- 'ham'- care e mai mare decat mine, pe 'opo', care e un hipopotam roz (stiu hipopotamul de pe bebe tv, postul de desene animate la care ma uit).
Una din activitatile mele preferate este sa reamenajez spatiul, mai exact obiectele de mobilier si unele jucarii de pe acolo: scaune, caluti , diverse balansoare, cuburi din burete si altele. Obiceiul asta il am si pe acasa sau pe unde merg(poate ma fac designer de interior, am de unde mosteni talentu' asta de pe la unchi si matusi- stiu ei care :) ).
Off, o chestie cu care ma tot bazaie ai mei sunt dintii, mai exact lipsa lor. Adica am doar 3 dintisori iar al 4-lea se chinuie sa iasa. Medicii zic ca nu-i bai, si ca se intampla, rar, e adevarat, sa iasa asa tarziu dintii (cica la 10% din cazuri). Asta e, asteptam. Sincer nu prea ma chinuie cand ies, adica nu fac febra, doar sunt putin mai indispusa; de mancat mananc, nani fac...
Inteleg foarte mult din ce se povesteste in jurul meu, as zice ca aproape tot.
Povestesc si eu una alta :'bavoo'-adica bravo- asa imi zice mami sau buni daca pap tot din farfurie; eu incep sa zic bavo dupa vreo 3 lingurite de mancare :), daar, aproape intotdeauna pap tot din farfurie (se si vede cred :) ). 'Babou' e tabloul, recunosc personaje si animale la televizor sau in cartile de povesti (pe unele le botez intr-un limbaj propriu, spre disperarea lui tati mai ales:) ). Fug la telefon cand suna si zic 'aii' , adica alo. O ajut pe buni la curatenie -iau singura peria de la locul ei si dau pe covor,iar daca mi se da o carpa sau laveta, sterg si praful.
Fac kk la olita (cand am eu chef ma cer). Ma catzar peste tot: pe paturi, pe scaune si cand vreau jos cobor singura sau daca nu ma descurc zic 'opa !', adica hopa!
Zic nenea si tanti fie cand ii vad la televizor, sau in realitate.
Cum n-am mai scris de atata vreme mi-e destul de greu sa imi aduc aminte chiar de toate.
Patrulez cat e ziua de lunga, dansez (mai ales pe muzica populara :) ), cant ('mama, doar mama' sau 'pu-pu-pu-la-la-la!' :), fac nani la amiaz intre 1 ora si 3 ore, in functie de cum dorm noaptea sau cat de obosita sunt.

Iata ca a trecut un an de la crearea blogului. Timpul zboara ca nebunu'. Totul a inceput dintr-o joaca si totusi am creat un jurnal interesant zic eu, care va ramane in spatiul asta minunat numit internet ani buni de acum incolo.

Tare as vrea sa postez mai des si poze si cateva randuri. O sa incerc(am -impreuna cu mami) sa nu lasam sa mai treaca asa de mult timp intre postari.

Deocamdata va pup cu drag si sa ne vedem cu bine.

Anamaria